Summitul - paguba in buzunarele taximetristilor

Daca hotelurile vor avea castiguri de circa 1,4 milioane de euro pe zi, pe parcursul summitului NATO, care va avea loc in perioada 2-4 aprilie, in Bucuresti, taximetristii din Capitala se asteapta la o reducere drastica a incasarilor. Firmele de taximetrie din Capitala se asteapta la pierderi de circa 30% din media incasarilor zilnice, potrivit presedintelui Asociatiei Nationale a Transportului in Regim de Taxi, Iulian Anghel, citat de cotidianul Business Standard.

Firmele de taximetrie se asteapta la pierderi de circa 74.000 de euro pe zi din media incasarilor zilnice ale celor 9.000 de taximetristi cu licenta din Bucuresti. Veniturile taximetristilor din Capitala vor scadea cu aproximativ 30% din media incasarilor zilnice (aproximativ 250.000 de euro pe zi), a declarat ieri, pentru Business Standard, Ilie Anghel, managerul si patronul Cristaxi.

Economia Romaniei la un an dupa integrarea in UE

Potrivit unei analize efectuate de cotidianul Business Standard, in 2008, Romania va avea un produs intern brut de aproximativ 126 miliarde de euro, o inflatie cuprinsa intre 4,5 si 6%, un nivel al investitiilor straine directe sub nivelul din 2007 si un curs al leului intre 3,3 si 3,75 euro.

Potrivit studiului, industria imobiliara si agricultura sunt sectoarele economice care vor inregistra cele mai mari rate de crestere, respectiv de 100% si 60%, iar cele mai ridicate marje de profit sunt asteptate in zona serviciilor de recrutare, HR si training, de 30-40%, urmate de imobiliare (20-25%), turism (15-20%), IT (10-15%, in software), banci (unde este asteptata o majorare de circa 10-15%).

Business Standard prognozeaza ca, in 2008, pierderile din sectorul asigurarilor se va mentine, iar industria de textile, care a dominat ani la rand exporturile romanesti, va continua sa se prabuseasca, jucatorii estimand o scadere a incasarilor cu 10-15%, pe fondul eliminarii restrictiilor de import la confectiile chinezesti.

Romanii cu cele mai mari cresteri salariale inregistrate in acest vor fi cei din sectorul de constructii si productia de ciment (+ 25% fata de salariul mediu din 2007), training (unde sunt asteptate majorari de 25-30%), banci (intre 12% si 20%), IT (crestere de 20%) sau cei din industria farma, unde castigurile medii pentru acest an sunt evaluate la 1.000 de euro, potrivit analizei efectuate de Business Standard.

Ping-pong cu taxa auto

Presedintela Basescu i-a cerut, ieri, premierului, printr-o scrisoare, sa anuleze taxa auto si sa le inapoieze cetatenilor banii incasati pana in acest moment, "nelegal", amintindu-i lui Tariceanu ca odata cu intrarea in UE, pe langa institutiile nationale, "romanii sunt aparati si de institutiile europene impotriva oricarui act ilegal si abuziv al Guvernului Romaniei".

Tariceanu a rezolvat problema, scurt si la obiect:

"Mi-as dori ca Romania sa aiba un presedinte responsabil, care e patruns de problemele reale ale Romaniei si care nu e intr-o permanenta alergare dupa voturi ieftine." Ba mai mult, primul ministru a afirmat ironic ca ii va cere presedintelui sa nu-i mai trimita scrisori (poate i-ar placea mai mult un e-mail, ca il primeste rapid, oriunde s-ar afla), pentru ca afla despre continutul lor de la televizor, chiar inainte de a le citi personal.

Cred ca cei doi ar trebui sa gaseasca, intr-un final, o metoda operativa de comunicare si sa rezolve odata treaba asta cu taxa auto, ca...ne-am saturat cu totii sa ni se spuna ca avem multe drepturi pe care, insa, nu ni le putem exercita.

Mic studiu: In Buzau se produce mai putin decat s-ar crede

În România, politicul conduce economicul, iar acest lucru nu face decât să avem o situaţie precară. Chiar dacă în ultima perioadă guvernanţii ne tot vorbesc despre o dezvoltare spectaculoasă, realitatea este cu totul alta, iar cetăţeanul de rând simte acest lucru pe pielea sa.

Regulile economiei ne arată că aceasta nu se poate dezvolta decât având o bază solidă, care nu poate fi constituită decât de activitatea de producţie. În aceste condiţii, ar fi firesc ca industria românească, de tradiţie pe multe domenii, să fi căpătat un avânt în ultimii ani. Însă statisticile spun cu totul altceva. Conform datelor furnizate de către Oficiul Registrului Comerţului, doar 13,3% din totalul agenţilor economici existenţi pe raza judeţului Buzău desfăşoară activităţi de producţie industrială. Mai exact, este vorba despre 1.578 persoane fizice, zece societăţi cooperative şi 640 persoane fizice. Nu trebuie să fii specialist în domeniu pentru a înţelege că economia judeţului este în pragul unui colaps. Pentru că o comunitate nu poate fi susţinută doar de câteva mari companii, în condiţiile în care agenţii economici cu activitate de comerţ, cu amănuntul sau cu ridicata, reprezintă aproape jumătate din total.
În prezent, numărul marilor companii care desfăşoară activităţi de producţie, industrială sau agricolă, nu depăşeşte zece. Şi asta pentru că judeţul Buzău are câte un reprezentant pentru domeniile de activitate. Activităţi de tradiţie ale zonei aproape că au dispărut complet, sau sunt în declin.

Implicarea investitorilor străini în circuitul economic al judeţului este un lucru bun, dar trebuie să ridice, în acelaşi timp, un semn de întrebare autorităţilor. Chiar şi aşa, cu investitori străini cu resurse financiare importante, foarte puţine sunt societăţile care ar putea fi considerate reprezentative, la nivel naţional – Agricover, Avicola Buzău, Martelli Europe, LPI Industries, Grup Romet, Zahărul, Concas, Constam. Şi numărul lor, chiar dacă nu se opreşte neapărat aici, oricum nu avansează foarte mult.

Produse agricole si alimentare - made in Romania

Deseori adoptarea legislaţiei comunitare a provocat dispute şi nemulţumiri în rândul românilor, mulţi fiind de părere că normele U.E sunt fie neconcordante cu tradiţiile noastre, fie extrem de exigente, iar respectarea lor devine, în plus, foarte costisitoare. Există însă şi norme a căror aplicare nu permite interpretări, fiind norme clare în beneficiul populaţiei – producători şi mai ales consumatori. Una dintre acestea se referă la protecţia denumirii produselor agricole şi alimentare, prin care o specialitate tradiţională va putea fi protejată atât la nivel naţional, cât şi european, prin înregistrarea ei de către un grup de producători.

Producătorii care doresc să înregistreze o denumire de origine sau o indicaţie geografică trebuie să depună la MADR o documentaţie amplă despre produsul vizat. Aceasta cuprinde o serie de acte tehnice, precum şi un caiet de sarcini în care sunt exact precizate numele şi descrierea produsului, materiile prime folosite, metoda de obţinere şi delimitarea zonei de producere. Dacă dosarul este complet, acesta se publică pe site-ul MADR, în vederea acordării unei perioade de 60 de zile în care orice persoană fizică sau juridică legitim interesată, stabilită în ţară, îsi poate declara opoziţia faţă de cererea de înregistrare. În caz de necontestare a solicitării respective, are loc certificarea, ce se face de către un organism extern acreditat de MADR, iar tarifele de analiză a documentaţiei variază între 500 şi 1.000 de euro. Numai după obţinerea certificării produsul în cauză va primi protecţie şi implicit dreptul de a purta Logo-ul naţional, un timbru inscripţionat cu “Denumire protejată naţional”. La nivel european, acesta va fi utilizat împreună cu Logo-ul comunitar.
După dobândirea statutului de produs cu denumire protejată, orice alt producător din România care va dori să producă acea specialitate va trebui să respecte în totalitate specificaţiile din documentaţia depusă de iniţiatorii protecţiei. În acest fel sunt eliminate atât practica neloială între producători, cât şi inducerea în eroare a consumatorilor. Vor dispărea de pe piaţă produsele falsificate, slab calitative, vândute la adăpostul unor mărci de renume, iar brandurile tradiţionale vor fi protejate.

Sistemul de protecţie a denumirii nu este obligatoriu, dar este recomandat în special celor ce comercializează produsele pe piaţa comunitară.